Monday, June 20, 2011

Half Iron-Man

Am trecut si de cursa asta, cu greu, cu multa durere si o tona de vointa si incapatanare.
5:20 AM - a sunat alarma la ceas; parca a trecut o clipita de cand am inchis ochii, mi-am baut shake'ul de banane/oua/lapte si ceva biscuiti, m-am echipat rapid si am luat un taxi ca tramvaiele nu circula asa de dimineata, doar e sambata.
6:00 AM - ma intalnesc cu un alt concurent la Continental sa ma ia cu masina. E mai in varsta ca mine, dar in mod clar nu e la fel de calm si linistit.
6:15 AM - ajung la start - multa lume, multe strangeri de mana, agitatie, verificat biciclete, etc etc. Imi dau seama ca sunt printre putinii care inoata in chiloti de baie, restul inbracau neoprene.
7:00 se da startul - toata lumea se arunca in apa, se ingramadeste, eu imi aranjez linistit ochelarii de inot si pornesc ultimul, linistit si calm, scopul este sa termin nu sa rup norma. Dupa prima linie de inot depasisem vre-o 4 concurenti, unii mi-au facut loc altii mi s-au bagat in fata de parca eram la formula I. Am mers constant, 15 minute pe tura, tactica de diesel power a dat rezultate, am iesit din apa la 1 ora si 3 minute dupa ceasul meu.
8:00 ies din apa clatinandu-ma, ma simt dezechilibrat pe solul ferm de sub picioare, din nou calm si linistit ma sterg de apa jegoasa, imi schimb echipamentul, mananc un baton si pornesc cu bicicleta, am totusi timp sa le strang mana celor de la echipa 'Novicii'.

Pe bicicleta imi dau seama ca schimbatorul de spate e oleaca dereglat, merge numai ca trebuie 'convins' din cand in cand, turele merg bine, in tura doi ma prinde oleaca de avant si trag mai tare. Il vad pe Crs cu tricoul lui alb cu buline rosii :D, merge foarte bine, mai bine ca mine. In tura 3 de bicicleta imi dau seama ca nu ma vor ocoli crampele, la urcarea de final mi s-au blocat picioarele, durere intensa reusesc sa mi le deblochez pe cradriveps mi se blocheaza bicepsul femural, tendoanele protesteaza si ele... Asta e, lipsa de antrenament, hai ca pot sa mai trag cateva ore pana la final, stiu ca sunt incapatanat si pot castiga batalia cu mine.
Nu mai concurez, pentru mine competitia este doar un loc in care mare batalie se da cu durerea din picioare si golul din piept si stomac. Ajung la parcul Bratianu, oamenii alearga, multimea aplauda si imi zic - hai ca am ajuns la jumatate. Ma gandesc la cura de antibiotice terminata de mai putin de o saptamana, nu a fost chiar cel mai bun lucru pentru fizicul meu.
Ma uit la ceas, trecusera 5 ore de la start, hm... nu e prea roz, ma schimb la fel de linistit si calm, pornesc la alergat, dupa 2-3 sute de metri mi se blocheaza picioarele din nou, durere cat cuprinde, ma intind, fac stretching, pornesc mai departe la pas, vad ca sunt altii care merg si ei la pas, unii ma intreba - crampe ? :D mda... hai sa facem un club!
Caldura nu e prietena mea, simt ca imi explodeaza capul, ma opresc la fiecare tura si cer apa pe cap si pe picioare, alerg o tura, ma plimb o tura si tot asa. Mai aveam 3 ture si terminam cand am vazut-o pe Ralu, m-am dus durect la ea sa ma pupe sa mai pot alerga putin, era mirata - da de ce nu alergi ? :)
Am terminat aceasta semialergare in ~3 ore si la fiecare pas ma simteam de parca cineva imi baga un cui in coapse. Daca ar fi sa descriu intr-un singur cuvant cursa asta ar fi DURERE. Am iesit pe penultimul loc la Half Ironman 2km inot, 90 km bicicleta si 21km alergat.
Pot sa ma mandresc doar ca am castigat o lupta cu mine, cu picioarele care imi ziceau la fiecare pas ca nu mai vor. A fost mai greu decat un maraton, mai ales ca nu m-am antrenat mai deloc pentru alergat din cauza genunchilor si din acest motiv satisfactia de la final a fost inzecit mai mare.
Baietii de la full au fost extraordinari, Crs a facut o treaba exceptionala, a avut si el probleme mari cu sistemul digestiv, dar nu s-a lasat. Felicitari singurului IronMan de Oradea!
Mai multe poze aici si aici .


3 comments:

travel and write said...

BRAVOS!!! Cat pe ce sa trecem amandoi linia de finish, daca nu m-as fi oprit pe langa parc la o toaleta, ce ciudoasa sunt :-)))
Super event, sper sa ne revedem la anul sau la Tg. Mures, daca veniti vreunul dintre voi.

Cristian said...

Felicitări!

Unde a avut loc distracția?

Enzo said...

Paleu/Oradea - Bihor, Romania.